De la o criză la alta (I)

Asemănări

Istoria se repetă, dar niciodată identic, spunea Adam Michnik. Aşa şi cu crizele economice : the question is not if, but when.

Citind partea despre Marea Criză din 1929-1933 din lucrarea „Istoria economică a Europei” *, scrisă de profesorul Herbert Heaton de la Universitatea din Minnesota imediat după Al Doilea Război Mondial, am avut uneori impresia că este vorba despre perioada actuală.

„În primii doi ani, criza s-a agravat din ce în ce mai mult,  prețurile, producția comerțul și numărul de locuri de muncă reducându-se fără întrerupere. Guvernele au făcut eforturi să-i facă faţă prin creşterea taxelor vamale, prin susţinerea anumitor prețuri, prin acordarea de ajutoare şi de subvenţii la fondul de şomaj şi prin declaraţii repetate făcute publicului că momentul maxim al crizei a trecut„.

„S-au înşelat însă, pentru că, în vara anului 1931, acumularea acestor poveri a dus la prăbușirea sistemului financiar-bancar şi a creditului şi a generat o altă criză la fel de gravă ca prima”.

Ca şi acum, guvernele au încercat tot felul de măsuri anti-criză, recurgând mai ales la metodele propuse de Keynes, în vogă atunci, ce presupuneau intervenţie şi control al sistemului economic.

„Rareori (guvernele) au făcut atâtea eforturi ca în acea perioadă, însă politicile lor – oricare le-ar fi fost obiectivul : asistenţă, revenire economică, reformă sau reconstrucţie – erau aproape toate concepute pe o bază pur naţională şi nu pe cea a unei acţiuni internaţionale, în condiţiile în care problema era în mod evident de ordin internaţional„.

„Astfel criza a accentuat naţionalismul economic şi, în consecinţă, naţionalismul politic. Economia mondială creată în secolul XIX a fost zguduită de Primul Război Mondial ; de data aceasta a fost ruptă în bucăți de lupta fără menajamente pe care au dus-o naţiunile pentru propria protecţie”.

Totuşi, acea mare criză s-a încheiat până la urmă, ca orice criză, şi aproape în același timp peste tot. „Revenirea la prosperitate a fost destul de rapidă. Este greu de spus în ce măsură a rezultat din revenirea normală a activităţii economice sau din eficienţa iniţiativelor guvernamentale. În toate statele (revenirea) s-a datorat factorilor interni şi nu pare să fi fost legată de vreo mare redresare a comerţului internaţional”.

* HERBERT HEATON, „Histoire économique de l’Europe. De 1750 à nos jours”, Librairie Armand Colin, Paris, 1952 (traducere personală)

Anunțuri

Despre Franck
My name is Franck. With F from freedom. I'm not saving anyone. I don't forgive anyone. And I don't hate anyone. I'm just surviving to something people usually call "life".

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: