Poveste arabă

La jumătatea secolului al VIII-lea, primul calif al dinastiei abaside decide să edifice o nouă capitală,  la răsărit de Damasc, pentru a fi mai aproape de provinciile orientale, care constituie acum cea mai mare parte a teritoriului său.

Califul îi desemnează pe matematicianul şi astrologul evreu Masha Allah şi pe  astronomul zoroastrian An-Naubakhl să realizeze planurile pentru nou oraş, nu departe de Ctesiphon,  de Babilon şi de Seleucos, capitalele imperiilor precedente, şi pe malul Tigrului. Noul oraş se va numi Bagdad.

În 762, la zece ani după ce i-a venit ideea califului, Bagdadul devine capitala Islamului. Oraşul devine rapid unul uriaş, cel mai mare din lume, ajungând în puţin timp la  două milioane de locuitori.

Peste un milion de evrei, potrivit relatărilor, părăsesc oraşele, târgurile şi satele din regiune pentru a se instala în centrul negustoresc al noii capitale, Al-Karkh, ca să scape de impozitul funciar, deşi califii promit reduceri fiscale pentru cei ce rămân la ţară.

În această uriaşă metropolă, evreii bagdadi exercită tot felul de meserii. Nu sunt nici mai bogaţi nici mai săraci decât musulmanii şi trăiesc în cartiere deschise.

Reţeaua negustorească leagă acum toate comunităţile evreieşti din lumea cunoscută – din India, Caucaz, de la Marea Roşie, din Mesopotamia, Palestina, Egipt, oazele sahariene, Italia şi Spania – în jurul a trei mari capitale: Cordoba, Alexandria şi Bagdad. Între ele, ca şi în secolele precedente, circulă negustori evrei care acum sunt denumiţi radhani – de la cuvântul persan radhan, „ghid” sau „cel ce cunoaşte drumurile”.

În timp ce negustorii din Damasc, denumiţi syri (în cea mai mare parte creştini, uneori evrei), exportă produse orientale de lux către Spania, Italia şi Europa de Nord, evreii radhani importă la Bagdad ţesături de mătase, aur, condimente, droguri, sclavi şi blănuri din nord, precum şi vinuri şi ţesături de pe valea Rinului, valea Meusei, din culoarul Saone-Rhone şi din Languedoc.

În Bagdad, califii nu au încredere în perşi, care se convertesc la islamul şiit, şi nici în creştini, pentru că ar putea încerca să-i ajute pe bizantini. Ca să menţină califatul, slăbit de tendinţe centrifuge, recurg la consilieri şi bancheri evrei. Aceştia gestionează finanţele publice, organizează sistemul monetar, obţin împrumuturi considerabile pe care califii le rambursează după ce colectează impozitele prin intermediul aceloraşi – sau altor – negustori evrei.

În ciuda influenţei certe a acestor negustori, cei mai mulţi evrei sunt foarte săraci, iar situaţia lor, ca şi în alte părţi, se agravează în urma reuşitei evreilor de la curtea califului. În jurul anului 800, celebrul Harun al-Rashid, cunoscut mai ales pentru povestea relaţiei sale legendare cu Şeherezada, este înconjurat de consilieri evrei. Îl trimite pe unul dintre ei, numit Isaac, ca ambasador la curtea lui Carol cel Mare. Asta nu-l împiedică, însă, să îi împovăreze pe evrei, ca şi pe ceilalţi de altfel, de impozite.

În 853, califul al-Motawakkel, deşi are câţiva consilieri evrei, transformă unele sinagogi şi biserici creştine în moschei. El interzice evreilor recitarea anumitor rugăciuni cu voce tare, retrage negustorilor evrei dreptul de a folosi cai pentru transportul mărfurilor – ceea ce distruge anumite sectoare din comerţ – şi sfârşeşte prin a-i izgoni din administraţie şi finanţe.

Cum evreii şi creştinii se asimilaseră atât de bine, încât nu mai puteau fi distinşi de musulmani, al-Motawakkel le impune o ţinută vestimentară specială: un pantof alb la un picior şi negru la celălalt; pe haină, un desen în formă de maimuţă pentru evrei şi de porc pentru creştini.

Califul următor, al-Hakim, îi obligă pe evrei să poarte în anumite ocazii plăci de lemn cântărind cel puţin 5 livre, sculptate în formă de vacă, simbolizând  Viţelul de Aur, şi pe creştini să tragă după ei o cruce lungă de două picioare.

Totuşi, unii bancheri evrei reuşesc să păstreze poziţii înalte. În jur de 880, doi bancheri evrei din Bagdad, Joseph ben Phimeas şi Aaron ben Amram, sunt folosiţi de vizirul al-Khaqan pentru tranzacţii „semi-fiscale, semi comerciale”. În 892, ginerele lui Joseph ben Phimeas devine confidentul califului al-Muktadin.

În 969, Jawhar Paltiel, venit din sudul Italiei, constrieşte o parte din oraşul Cairo pentru al-Mir’izz, primul calif din noua dinastie a Fatimizilor. În 975, Yacub ibn Killis devine vizir al califului al-Azziz şi fondează la Cairo universitatea coranică El-Azhar. În 983, când este fondată la Cairo o asociaţie a bancherilor evrei, situaţia lor este atât de prosperă încât apar panflete ce acuză dinastia fatimidă că are origini evreieşti.

Însă nu este bine pentru o comunitate de a avea membri prea puternici: în 998, când un bancher evreu refuză să acorde un împrumut califului, unii şefi ai comunităţii evreieşti sunt arestaţi.

Apoi, începe declinul Bagdadului. Puterea economică a califilor dispare în nisipurile deşertului. Elitele evreieşti pleacă spre Egipt şi Spania. În 1080, califul al-Muqtadir îi obligă pe ultimii evrei din Bagdad să poarte o insignă galbenă şi o medalie de plumb, cu greutatea unui dinar de argint, pe care stă scris cuvântul dhimmi.

Este sfârşitul imperiilor din Orient. Occidentul este pe cale să preia ştafeta. *

* Jacques Attali, “Les juifs, le monde et l’argent”, Editions Fayard, 2002

Anunțuri

Despre Franck
My name is Franck. With F from freedom. I'm not saving anyone. I don't forgive anyone. And I don't hate anyone. I'm just surviving to something people usually call "life".

One Response to Poveste arabă

  1. SImon says:

    „Ca un soare trece Israel…de unde pleaca se intinde pustiul” … parca ceva de genul asta spunea Werner Sombart comentand rolul economic al iudasimului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: