Alte vremi, alte crize

Ștefan Tomșa “avea un țigan călău, adică perzător de oameni, gros și mare de trup. Acela striga de multe ori înaintea lui, arătând la boieri: <<Doamne, s-au îngrășat berbecii, buni sunt de junghiat?>> Ștefan Vodă, la aceste cuvinte, râdea și dăruia bani țiganului”.

Petru-Vodă Șchiopul, strângând “boierii și țara, le-au zis că nu mai poate sătura pântecele turcilor cel fără fund și, luându-și ziua bună de la toți, au lăsat domnia și s-au dus prin Țara Leșească la Veneția, unde și-a sfârșit și vieața, cu vecinică pomenire în țară”.

Ștefan Tomșa, după ce a decapitat pe toți boierii și slugile din casa lui Ieremia Movilă, n-a vrut să cruțe, cu toată rugămintea boierilor săi, nici măcar pe un biet diac, „foarte de treabă de scrisoare”, ci a răspuns hohotind: “Ha! Ha! Ha! Mai cărturar decât dracul nu este altul!”*

Duca-Vodă “strânsoare mare pentru bani făcea tuturor și boierilor și neguțătorilor și a toată țara, muncindu-i și căznindu-i pre toți în toate chipurile, pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu muncă și bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i. Nu cruța nici boier, nici sărac, nici țăran, nici femei”.**

Ridicat de poloni, Duca-Vodă este dus “într-o sanie cu doi cai, unul alb și unul murg și cu hamuri de teiu, ca vai de dânsul! Ocări și sudălmi, de auzea cu urechile. Și agiungând spre Suceava la un sat, au poftit puțintel lapte să mănânce, iar femeia, gazda, i-au răspuns: N-avem lapte să-ți dăm, că au mâncat Duca-Vodă vacile din țară. De l-ar mânca viermii iadului dei neadormiți!

Că nu știa femeia aceea că este el singur Duca-Vodă! Iar Duca-Vodă, dacă au auzit așa, au început a suspinare și a plânge cu amar”.

Cu prilejul mazilirii lui Dumitrașco Cantacuzino, târgul întreg se strânsese la curtea domnească și, cățărat pe ziduri, huia, aruncând cu pietre și cu bețe. În acest vălmășag, Fliondor Armașul surprinde la gazdă pe un grec, Mavrodin paharnicul, pe care prinsese ciudă poporul, și “l-au bătut și l-au dezbrăcat, de l-au lăsat numai cu cămeșa, și l-au pus pe un cal, îndărăt, cu fața spre coada calului, și-i dedese coada în mâini de o ținea în loc de frâu, și-l ducea prin mijlocul târgului la Copou, la primblare, și-l privea tot norodul ziua amiază zi mare, și-i ziceau feciorii ce-l duceau:

<<Zii, grece, cal murg la fântâna Bordii>>. Iară el nu putea zice cal murg la fântâna Bordii, ce zicea: <<Alogo murgo sto funtina Bordii>>. Iară slugile lui Fliondor îi dau palme și-i ziceau: <<Zii, grece, bine, nu zice așa!>> Acest fel de zeefet frumos i-au făcut”. ***

“Banii răscolesc în lume împărățiile și mari cetăți surpă, cum zice un cuvânt leșesc: sula de aur zidul pătrunde”.*

*Miron Costin, **Nicolae Costin, ***Ion Neculce, din N. Cartojan, “Istoria literaturii române vechi”, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996

Anunțuri

Despre Franck
My name is Franck. With F from freedom. I'm not saving anyone. I don't forgive anyone. And I don't hate anyone. I'm just surviving to something people usually call "life".

5 Responses to Alte vremi, alte crize

  1. evelics says:

    Excelente exemple,nimerite pentru ceeace trăim noi acum.Cât despre mazilire si celelalte finaluri,nu ne rămâne decât să asteptăm simetria.

  2. Dl.Goe says:

    Presupun ca absenta unor articole recente in ultimele saptamani denota pregatiri serioase pentru sarbatori. Imi face placere sa va urez Craciun Fericit, sanatate, prosperitate, si toate pe care vi le doriti, intocmai si la timp. La muti ani!

    • Franck says:

      imi cer scuze pentru absenta prelungita. Am avut o perioada foarte aglomerata, iar apoi am luat o pauza de Sarbatori. Insa gata, am revenit!

      Multumesc pentru urari. Un an nou cat mai bun si multa fericire va urez!

  3. evelics says:

    CRĂCIUN FERICIT! LA MULTI ANI!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: