Debut de annus mirabilis

Ceva s-a schimbat, totuși. Mai întâi, am intrat în 2011 cu un sentiment de optimism pe care nu l-am avut de mult, după anni horribili 2009-2010. Mă apucă brusc râsul prin autobuz, în metrou, pe stradă. Totul devine motiv de amuzament. Căci totul e ridicol.

Mai apoi, am reînceput să citesc, după o pauză de o lună. Am înșfăcat două cărți și le-am devorat pur și simplu, peste 1.000 de pagini citite în două zile. M-a cuprins un fanatism al acțiunii care ignoră orice altceva, iar în astfel de momente nu pot să fac lucrurile cu măsură.

3 ianuarie, prima zi de muncă. Un mare disconfort psihic. Capitalismul ăsta second-hand românesc, lipsit de manageri de valoare și parazitat de nepotism, a devenit extrem de obositor. Dărâmând comunismul, am câștigat libertatea de a fi sclavi pe propria semnătură. Înainte aveam un alibi, eram sclavi malgré nous.

Un popă rămas fără lichidități după sărbători începe Boboteaza cu patru zile mai devreme, colindând birourile de firme. Scăpăm cu greu de acest mic fariseu al vremurilor moderne.

Bucureștiul e trist după Revelion. Câteva sinucideri, o adevărată binecuvântare pentru tabloide. Cireașa de pe tort: un omor multiplu, motiv de serial pe OTV, care începuse să se înfunde într-o poveste fără cap și fără coadă cu o profesoară dispărută în Dobrogea.

Acum și-au reintrat în mână cu un adevărat masacru realizat manual, cu cuțitul de bucătărie. Tot în Dobrogea, această veșnică nouă frontieră, Twin Peaks-ul României,  unde totul pare încă posibil.

Și unde, aud din sursă credibilă, însuși marele Abramovici și-a petrecut câteva zile la finalul anului trecut, în Deltă, în compania unor top-modele alese pe sprânceană.

Final de săptămână. Un potop de cuvinte se abate asupra României: Schengen, Băsescu, Sarkozy, Merkel, Antonescu, Ponta, Baconschi, Franța, Germania, trădare, corupție, merităm, ba nu merităm, de ce, cum, unde, când. Quo vadis, Romania? Râzând isteric, spre nicăieri. Începe un annus mirabilis.

Anunțuri

Despre Franck
My name is Franck. With F from freedom. I'm not saving anyone. I don't forgive anyone. And I don't hate anyone. I'm just surviving to something people usually call "life".

2 Responses to Debut de annus mirabilis

  1. evelics says:

    Cu putină strădanie,detectez în aceste impresii ale martorului întâmplărilor post-revelion,pe lângă ironie,si un imens gust amar.Sau asta vreau eu să văd? VĂ DORESC UN AN MAI BUN!

  2. Camelia says:

    Quo vadis, Romania? Dumnezeul cu mila…
    România a avut un start pe care l-a pierdut demult.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: