Rezerva bugetară pentru naționalizări

Președintele Traian Băsescu a declarat săptămâna aceasta, la o întâlnire cu oameni de afaceri germani, că “obiectivul nostru este să avem anul 2013 cu un deficit bugetar zero”. *

Declarația, trecută destul de ușor cu vederea de presa noastră, ridică niște întrebări serioase. Ne amintim că tot președintele Băsescu – acest Attila-biciul-lui-Dumnezeu pentru guvern și PDL -, a impus guvernului un deficit de doar 1,9% din produsul intern brut (PIB) în 2012, o limitare majoră și semnificativ sub plafonul de 3% din PIB cerut de UE.

Domnul Băsescu nu dispune de expertiza economică pentru a impune de capul său astfel de măsuri. Însă nu e niciun secret că el are o mare apreciere pentru expertiza economică a guvernatorului Mugur Isărescu, adevăratul consilier economic al Președinției în ultima perioadă.

Cine urmărește atent – și de mult timp – discursurile domnului Isărescu a putut detecta, în ultimii doi ani, cam de când am intrat în criză, o corelație între semnalele guvernatorului BNR și explicațiile date de domnul Băsescu în legătură cu politicile economice ale guvernului. Diferența este una de limbaj: unul îmbâcsit și excesiv de tehnic, pour les connaisseurs – la guvernator -, altul abrupt și simplificator – la președinte.

Domnul Isărescu este, însă, mai mult decât un șef de bancă centrală și mai mult decât un consilier economic. Domnia sa are un rol cheie, puțin cunoscut de publicul larg, în finanțarea deficitului bugetar al României în perioade tulburi. Aceasta îi conferă o autoritate greu de contestat asupra guvernului.

Statutul BNR, aliniat după cel al Băncii Centrale Europene (BCE), interzice finanțarea directă a bugetului de către banca de emisiune. Însă au fost destule cazuri, inclusiv anul acesta, în care BNR oferea băncilor finanțare înainte de licitațiile pentru titluri de stat.

Suspectul de serviciu pentru oamenii din piață este CEC-ul, bancă controlată de stat chiar prin Ministerul Finanțelor. E o schemă facilă de finanțare indirectă a statului de către BNR, printr-un proxy controlat chiar de beneficiarul final al împrumutului. Banca  implicată își asigură și ea un câștig rezonabil din diferența de dobândă.

Revenind la chestiunea deficitului, trebuie să amintim că, într-o economie cu creștere anemică precum cea românească, reducerea drastică a deficitului nu doar că afectează creșterea economică, ci sporește riscul reintrării în recesiune a economiei.

Deja, creșterea potențială a PIB (adică, pe scurt, creșterea maximă pe care o poate atinge economia fără a genera inflație) s-a redus în România la jumătate în perioada crizei, de la 6% la circa 3%. Idealul ar fi să ne apropiem măcar de acest nivel de 3%, nu să păstrăm o austeritate excesivă care omoară creșterea.

Limitarea drastică a deficitului scapă, deci, logicii economice și pare o nouă măsură pro-ciclică periculoasă, după cum înainte de criză guvernul Tăriceanu aplica măsuri pro-ciclice opuse (alimentarea creșterii excesive, peste potențial).

De altfel, domnul Isărescu a vorbit, recent, de pericolele austerității excesive. Cum nu-i suspectez pe domnii Ialomițeanu și Boc că ar avea vreo viziune economică, presupun că ideea limitării drastice a deficitului i-a fost servită domnului Băsescu chiar de către guvernatorul BNR. Iar președintele, însușindu-și proiectul, l-a impus guvernului.

Ce ascunde, însă, limitarea drastică a deficitului bugetar din 2012 și eliminarea lui în 2013? Există o singură explicație rezonabilă, la datele de care dispunem în prezent, ce presupune existența unui mare pericol. Unul atât de mare, încât cere formarea unei rezerve bugetare – sau, mai precis, a unei rezerve de deficit bugetar.

În cifre absolute, rezerva bugetară de care vorbim reprezintă aproape 1,5 miliarde euro în 2012 (diferența dintre un deficit de 3% din PIB, cerut de UE, și cel de 1,9% din PIB, din proiectul de buget, la un PIB al României estimat la circa 130 miliarde euro) și circa 4 miliarde euro în 2013 (dacă deficitul bugetar este zero).

Pericolul menționat constă în prăbușirea unor bănci străine, care ar atrage nevoia de a naționaliza subsidiarele lor din România. Ideea este comentată pe larg în mediile occidentale. Organizația franceză LEAP se așteaptă chiar la o decimare  a băncilor europene în prima jumătate a anului 2012, ce va atrage automat naționalizări și fuziuni. **

 Riscul este unul cât se poate de real pentru România. Daniel Dăianu sugera în urmă cu câteva zile, chiar după declarația de la Berlin a președintelui Băsescu, „să ne facem rezerve în caz că va fi nevoie ca statul român să intervină și să preia subsidiarele elene din România”.

El propune un fond pentru stabilitate financiară, alimentat din trei surse: „bani europeni (adică să avem un proiect de stabilitate financiară); din linia de finanțare la cost concesionar acordată de FMI/BM/CE și bani din bugetul public”. ***

 Economistul Florin Cîțu, care vede, de asemeni, posibilitatea unor naționalizări****, estimează că băncile din România ar putea fi lovite pe două canale: condiții dificile pe piața românească și restructurările din țările în care se află băncile mamă. *****

 Rămâne de văzut dacă o rezervă bugetară de 5 miliarde euro ar fi suficient de mare, în caz că vom ajunge în această situație.

* potrivit Mediafax

** Laboratoire Européen d’Anticipation Politique, în buletinul din octombrie 2011

*** într-o declarație pentru Hotnews

**** “I see a risk of few banks being nationalized and thus blowing the budget deficit out of the sky”, într-o postare pe blogul său

***** În postarea “Banking sector in Romania could get hit from two sides

Anunțuri

Despre Franck
My name is Franck. With F from freedom. I'm not saving anyone. I don't forgive anyone. And I don't hate anyone. I'm just surviving to something people usually call "life".

5 Responses to Rezerva bugetară pentru naționalizări

  1. Riddick says:

    Dacă ar cădea o bancă, ar trebui s-o preluăm doar dacă are un portofoliu interesant. Oricum, asta presupune trecerea prin parlament a mai multor chestii.

    • Franck says:

      Riddick, sunt două mari motive pentru a salva o bancă de la faliment : teama de un efect de domino și depozitele firmelor. Pe primul nu insist, e evident. Al doilea : doar depozitele persoanelor fizice sunt garantate de FGDB, până la un plafon de 100.000 euro – suficient, peste 99% din depozite sunt acoperite. Depozitele firmelor nu au nicio protecție : dă faliment banca, mai dau faliment o mulțime de firme. De aia își permit atâta băncile alea too big to fail, cred că au imunitate. Despre parlament: ești naiv, ai văzut ce a pățit Papandreou când a vrut să aducă poporul la urne 🙂 La noi au început deja pregătirile – aici. Problema noastră e că pe lângă băncile grecești (2 mari – Alpha și Bancpost, una medie – Piraeus, restul nu contează), avem și alte bănci cu mamele în suferință (SocGen și Unicredit, care sunt la rândul lor too big to fail pentru Franța și Italia). La noi, BRD și Unicredit stau bine acum, pericolul nu e mare dinspre direcția asta decât într-un scenariu catastrofal. Din Austria ar fi doar Volksbank, dar măcar la noi nu (mai) are importanță sistemică. Oricum, se anunță un an 2012 extrem de fierbinte.

    • Franck says:

      RBS: România este norocoasă să aibă rezerve valutare foarte mari şi să fie aproape de construirea unei rezerve bugetare – aici. A apărut azi în ZF, la două zile după postul meu 🙂

  2. Riddick says:

    Dacă apare un asemenea Big Event înainte de alegeri, e clar că USL are majoritatea garantată. Oricum, ar trebui să ajungă la parlament textele respective, mai dinainte. Va fi show.

    • Franck says:

      Hmm, o naționalizare după 22 de ani de privatizări poate fi văzut de mulți drept un semn de forță, ca ceva pozitiv. Un politician isteț poate profita de un asemenea big event. Iar dacă textele ajung în parlament, cred că vor trece cu o majoritate confortabilă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: