Profeții economiei în era haosului

În 1688, un ciudat finanțist evreu, Joseph de la Vega, a publicat la Amsterdam, pe atunci capitala financiară a lumii, cartea “Confusion de confusiones”,  primul tratat scris vreodată despre piața bursieră. Ca o ironie a sorții, el avertiza în legătură cu un comportament speculativ ce avea să genereze crize majore sute de ani mai târziu:

“S-au vândut la termen heringi înainte ca aceștia să fie pescuiți, grâne care încă n-au apucat să răsară pe câmp și tot felul de mărfuri așteptate să sosească dinspre Americi”. *

Citește tot articolul

Coincidențe istorice pe axa Cuza – Carol II – Băsescu

Viața nu poate fi înțeleasă decât dacă ne uităm în urmă, chiar dacă ea trebuie trăită uitându-ne înainte, adică spre ceva ce nu există încă”. (Kierkegaard)

 În economie există ciclurile lungi – sau seculare – denumite Kondratiev, de 50-60 de ani, ce reflectă tipul dezvoltării economice pe perioade îndelungate, în care se afirmă și apoi decade un anumit mod tehnic de producție.

Studiind istoria românească, putem detecta anumite cicluri istorice și politice lungi, de o întindere comparabilă cu ciclurile Kondratiev, în care se dezvoltă și apoi decade un anumit model politico-social, între care există un punct de cotitură sau de ruptură.

Apariția României este legată indisolubil de numele lui Alexandru Ioan Cuza. El a creat cele mai multe din instituțiile României moderne, pe o agendă reformistă: reforma administrativă, reforma fiscală, reforma agrară, secularizarea averilor mânăstirești.

Citește tot articolul

De la o criză la alta (I)

Asemănări

Istoria se repetă, dar niciodată identic, spunea Adam Michnik. Aşa şi cu crizele economice : the question is not if, but when.

Citind partea despre Marea Criză din 1929-1933 din lucrarea „Istoria economică a Europei” *, scrisă de profesorul Herbert Heaton de la Universitatea din Minnesota imediat după Al Doilea Război Mondial, am avut uneori impresia că este vorba despre perioada actuală.

„În primii doi ani, criza s-a agravat din ce în ce mai mult,  prețurile, producția comerțul și numărul de locuri de muncă reducându-se fără întrerupere. Guvernele au făcut eforturi să-i facă faţă prin creşterea taxelor vamale, prin susţinerea anumitor prețuri, prin acordarea de ajutoare şi de subvenţii la fondul de şomaj şi prin declaraţii repetate făcute publicului că momentul maxim al crizei a trecut„.

Citește tot articolul

%d blogeri au apreciat asta: