Limitele utopiei multiculturale

Proiectul instaurării unei societăți multiculturale, în care culturile sau religiile să intre în dialog, să se îmbogățească reciproc prin diversitatea lor,  a părut o metodă fericită de a înlocui vechea tendință de asimilare a celor care vin din altă parte.

Olanda, Marea Britanie și câteva alte state au reprezentat avangarda în acest domeniu. Însă iată că vremurile se schimbă. Cum să înțelegem recrudescența populismului xenofob într-o bună parte a Europei? Ca pe o reacție a populațiilor destabilizate de criza economică mondială și care caută un țap ispășitor? Sau ca pe limitele unei utopii?

Exemplele istorice ale unor societăți multiculturale cu o anumită perenitate nu lipsesc: fostul imperiu turc, epoca de aur a Spaniei musulmane; în perioada actuală, Libanul, India sau Statele Unite. Ce au ele în comun? O mare segregare între diferitele comunități care le compun, precum și mari inegalități.

Citește tot articolul

Calea spre ghetou

O perspectivă franceză asupra ravagiilor celor două decenii de multiculturalism

Dinamicile mondializării, ale “metropolizării”, și apariția multiculturalismului, activ de două, chiar trei decenii, au șubrezit principiile egalității sociale.

Creșterea absenteismului și a populismului este prezentată ca o respingere a politicii sau a partidelor. Ea este, în realitate, ilustrarea unui decalaj tot mai mare între realitate și reprezentările ce influențează discursul partidelor politice.

Înțelegem, în acest context, de ce 67% dintre francezi nu mai au încredere nici în stânga nici în dreapta politică și de ce doar mică parte dintre ei reușesc încă să se situeze pe axa stânga/dreapta. Nu e de mirare, pentru că este greu pentru cineva să se mai simtă implicat în dezbaterea politică, care este centrată în mare parte pe reprezentări greșite ale societății franceze.

Citește tot articolul

Multikulti, secția română

Multiculturalismul a eşuat. Ne simţim legaţi de valorile creştine. Cine nu acceptă acest lucru nu-şi are locul aici”. (Angela Merkel, 16 octombrie 2010 )

Multiculturalismul, o modă occidentală ce a dominat România ultimilor 20 de ani, primește o lovitură grea în aceste zile din Germania, riscând să lase orfană o generație întreagă de promotori fervenți.

Plecate dintr-un București răvășit de comunism, regimentele de tineri trimiși cu burse la masterate și alte doctorate în Occident au revenit cu idei proaspete, turnate în creierele rapid spălate în templele noului adevăr unic, așa cum tinerii nomenclaturiști ai generației Iliescu se întorceau de la Moscova în anii ’50 cu Internaționala în inimi și convinși de superioritatea regimului comunist.

Acum, acești bursieri fanatici predică până la lacrimi multikulti într-o cultură pe care o disprețuiesc sincer.

Citește tot articolul

%d blogeri au apreciat: