Iluzia patetică a unei „ţări normale”

Am auzit deja de prea multe ori în jurul meu sau la televizor expresia „într-o țară normală așa ceva nu e posibil”.

Cei care folosesc expresia : I. se plâng că România nu e o țară „normală” şi II. sugerează că ei sunt  nişte oameni superiori, care ar trebui să trăiască în mod normal într-o astfel de ţară mitică dar care, din păcate, sunt nevoiți să se sacrifice, demni urmaşi ai ponticului Ovidius, să locuiască pe malul Dâmboviței, să ne arate „calea” şi să îi înveţe pe băştinaşi ce trebuie să facă ei ca să se normalizeze.

Acești soteriologi de cafenea care vor să ne mântuiască prin normalitate dau de înțeles că de vină pentru că țara asta nu arată cum vor ei sunt fie politicienii neghiobi, fie poporul prost, fie în general cei care nu sunt de acord cu ei și  cu normalitatea lor.

Rareori se menționează explicit o „țară normală”, dar se sugerează că statele occidentale dezvoltate – pe care apostolii nornalităţii le știu excepțional de bine din turism pe banii lor sau ai altora, din filme sau de la ştirile pro tv – fac parte din categoria asta.

Citește tot articolul

%d blogeri au apreciat: