Jurnalul secret

winogrand01Think it’s not what you say, what you say is way too complicated” (Phoenix, 1901)

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost, nu s-ar ști, și dacă nu s-ar ști, nu s-ar povesti.  Niște cetățeni lucrau pe plantațiile unor moguli. De aceea, această epocă a fost numită, pe drept cuvânt, Epoca Mogulă, fiind situată undeva, între bocacicul inferior și pontianul superior.

Viața la mogul era grea, dar nu lipseau momentele de tandrețe. Cel puțin așa reiese dintr-un fragment de jurnal,  scris de un cetățean anonim.

“Anul XXXV, luna IV, ziua XXII

6.00 Trezitul de dimineață e ca bătrânețea (sau orgasmul? nu pot să aleg): cu cât se întâmplă mai târziu, cu atât mai bine. Două cafele ca să mi se adune neuronii din cap, cât de cât. Iar am băut prea mult aseară.

6.30 Mă uit într-o doară pe televiziunile mogulești. Horoscop, revista presei, sport. Numai vești proaste: Pisces vor avea o dezamăgire sentimentală, prețurile de consum cresc rapid (fasolea s-a scumpit cu 6,80% în trei luni, asta da lovitură pentru amărăștime!), Dinamo a câștigat cu FC Știuletele. Asta chiar a pus capac la toate!

7.00 Ras, tuns, frezat, către muncă.

9.00 La ora asta și-a ales și boul de Gfofdiv să facă o conferință de presă. Intră țanțoș în sală, cu nasul la 30 de centimetri deasupra feței. Ne salută printr-un gest superior, fără a ne vorbi. Boul ăsta e fix același băiat care o făcea pe modestul în epoca premogulă!!!

9.15 Nu-mi vine să cred că asist la tristețea asta de discurs! Auzi la el: oamenii trăiesc greu din cauza moștenirii grele lăsate de epoca premogulă! Cică jaful premogulilor a fost atât de mare, încât venirea mogulilor la putere înseamnă o adevărată binecuvântare pentru neam, popor, populație, națiune și ce-o mai fi!

9.20 Primul lucru bun pe ziua de azi: [fragment ilizibil] s-a așezat lângă mine, atingându-mă discret. S-a plictisit și ea să asculte tâmpeniile ăluia. Ce faci diseară? Nimic special. Ne vedem? Pourquoi pas? La 8 e bine? Mais biensur, ma puce.

10.00 O oră de chin, ce naiba zic populației? Adevărul, adică: „Miwinogrand05nistrul Marilor Minciuni, Anton Gfofdiv, și-a explicat lipsa oricărei realizări într-un an de mandat prin… moștenirea grea a vechiului regim. Nu a dat nicio explicație despre înrăutățirea evidentă a situației în domeniul său și și-a permis chiar să se rățoiască la jurnaliști, deranjat de puținele întrebări incomode”.

Sau versiunea korektă: „Ministrul Promisiunilor Împlinite, Anton Gfofdiv, a anunțat noi date despre jaful petrecut sub mandatul precedesorului său. Astfel, numai pentru creioane s-au cheltuit peste 10.000 de leoni, o sumă cu care se pot plăti nu-mai-puțin de zece – rețineți! – zece pensii pentru pensionarii care abia fac față de la o lună la alta!”

11.00 Mă duc la altă conferință. De data asta e A. Wobis, ministrul Treburilor-Extrem-de Importante-Pe-Care-Doar-Eu-Pot-Să-Le-Rezolv-Dacă-Rămân-Ministru-Măcar-Un-Deceniu. Futem și noi ceva azi?, mă întâmpină [fragment ilizibil] cu mesajul ei clasic de bun-venit. Normal! Cine agață și cine prestează? Hmmm, dăm cu banul. Cum poți avea țâțe așa de mari și ochi așa de frumoși, concomitent, practic? Asta mă întreb și eu. Cafea, mi-o aduce [fragment ilizibil] , țigară, mi-o oferă [fragment ilizibil].

12.00 Bun, ce naiba zic acum? Versiunea A: “Ministrul Wobis a anunțat că se refac licitațiile pentru mai multe lucrări finanțate din bani publici. Motivul – ar fi existat niște nereguli la atribuirea contractelor. Nu a prezentat, însă, nicio dovadă în legătură cu aceste nereguli, însă a spus că există prea multe suspiciuni și a prezentat niște procente ridicole legate de normele de materiale.

Intâmplător sau nu, unele dintre aceste contracte au fost câștigate de antreprenori care au avut afaceri importante în epoca premogulă, fiind niște rentieri ai contractelor publice. Reluarea licitațiilor ar putea indica o mutare a rentelor către antreprenorii apropiați de noua putere mogulă”. Mă mănâncă pe limbă. Măcar să rămână scrisă !

Până la urmă, aleg versiunea B : “ Ministrul Wobis a anunțat reluarea licitațiilor. Motivul este numărul mare de nereguli descoperite de către corpul său de control. De exemplu, la unul dintre contracte, cantitatea de material trecută în oferta câștigătoare depășea cu 1,01 procente cantitatea normală pentru lucrări similare. Penrtru bugetul public, aceste norme umflate înseamnă cheltuieli în plus. Banii irosiți ar fi fost suficienți ca să plătească câteva zeci de salarii oamenilor nevoiași din această țară, care abia reușesc să facă față traiului de zi-cu-zi”.

ganditorul_hamangia13.05 M-am întors la întreprindere. Colectivul este trist. Îmi pun și eu moaca de om serios și mă prefac că fac ceva foarte, extrem, grandios de important. Pe cale de consecință, nu am timp de discuții neprincipiale cu colegii sau, de ce nu, colegele. Mă gândesc la țâțele  [fragment ilizibil].

13.50 [fragment ilizibil] vine să mă bată la cap. Nu am chef azi! Bine, fie, deși am treabă. Am o slăbiciune pentru ea, să-mi bag picioarele.

18.00 Punct final al unei noi zile de muncă. Colegii pleacă tiptil, parcă de teamă să nu fie observați.  Se duc grăbiți spre casă, cu gândul la frigidere. Decorul se schimbă, lumea rămâne la fel de tristă.

18.15 Deci, viața adevărată poate să înceapă. [fragment ilizibil], [fragment ilizibil] și [fragment ilizibil] mă așteaptă în clubul Bei-Până-Cazi-Și-Tot-Mai-Stai-Să-Bei-Ceva.

21.00-0.00 [pasaj ilizibil]

0.30 Deschid televizorul pentru știrile nopții. Accident, sex în școală, iar accident, polițist cercetat, corupt anchetat, viol 1, viol 2, scumpiri, jaf la compania X – în mandatul trecut, vedetă cu silicoane, vedetă care își va pune silicoane, pisică în pom.

3.00 M-am trezit. Am avut un coșmar. Eram într-un copac și îmi era frică să cobor, o întreagă școală făcea sex sub el și cei de jos mă strigau și pe mine, în copac era înfiptă o mașină, iar elevii beți râdeau de răniții care strigau după ajutor. Mă gândesc la țâțele [fragment ilizibil], e singurul lucru serios în toată mizeria asta în care ne prefacem că trăim. Așa pot să adorm și eu liniștit.”

Istoricii spun că avem de a face cu o operă de ficțiune sau cu un autor excentric. Unii afirmă chiar că ar fi vorba de un autor cu vădite probleme psihice. Potrivit specialiștilor în epoca mogulă, a fost o perioadă fastă din punct de vedere social și economic, cu o dezvoltare importantă față de epocile anterioare. Mărturie stau scrierile marilor gânditori ai epocii respective, păstrate într-o stare mult mai bună și care vorbesc despre un entuziasm popular fără precedent.

Kонец фильма !

Anunțuri

Despre Franck
My name is Franck. With F from freedom. I'm not saving anyone. I don't forgive anyone. And I don't hate anyone. I'm just surviving to something people usually call "life".

2 Responses to Jurnalul secret

  1. Gabi Bonciu says:

    good one!

  2. evelics says:

    Nici nu este nevoie sa plasati epoca mai concret in timp;o face singura si din nefericire se identifica cu expresia„prezent continuu”.In rest,tot un fel de„viata la misto”,ca sa va citez.Sau,poate mai bine:„ce plictiseala…”.Va multumesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: